{"id":618,"date":"2019-07-01T07:49:30","date_gmt":"2019-07-01T07:49:30","guid":{"rendered":"https:\/\/adrian.cassiomontana.org\/?p=618"},"modified":"2019-09-06T07:39:11","modified_gmt":"2019-09-06T07:39:11","slug":"despre-urcherea-pitoanelor-clasice-de-fisura","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/adrian.cassiomontana.org\/index.php\/2019\/07\/01\/despre-urcherea-pitoanelor-clasice-de-fisura\/","title":{"rendered":"Despre \u201curecherea\u201d pitoanelor clasice (de fisura)"},"content":{"rendered":"<p>Pitoanele clasice (de fisura) au fost baza istoriei alpinismului (nu vorbesc de escalada).<\/p>\n<p>Datorita acestei istorii imense, nu prea are niumeni cutajul (tupeul) sa se atinga de ele, cu toata evolutia industriala (si comerciala) a producatorilor de echipamente de munte.<\/p>\n<p>Ca inginer (si ca pasionat de teoria sistemelor intr-o analiza) dar si practicant de standarde (asa zisele ISO), nu pot sa nu constat niste anomali tehnico-strategice (de \u201dmarketing\u201d ?).<\/p>\n<p>Asadar, un prim aspect .<\/p>\n<p>Daca te uiti in catalogul de reclama comerciala la (sic !) un \u201ctop de <em>escalada<\/em>\u201d (adica acolo unde factorul de cadere este ZERO !) vezi ca unii comercianti clameaza necesitatea rezistentei la o sarcina de\u2026.3 (trei) tone (?!), cand de fapt, in vajnicul dispozitiv poate atarna cel mult 100 kg (daca escaladatorul e ceva mai rotofei, sa zicem asa ca mine)\u2026<\/p>\n<p>Pai asta e o supradimensionare de 30 de ori (nici racheta lui Gagarin nu a avut asa factor de siguranta)\u2026 este ca si cum ai bate pioneze cu barosul\u2026.nu zic ca nu se poate\u2026 DAR, ARE SENS ?!? (in afara de cel commercial).<\/p>\n<p>Apoi, un al doilea aspect.<\/p>\n<p>Sa vedem ce zice un producator de pitoane (clasice, de fisura) care mai face trimitere si la un standard\u00a0 \u201cde acoperire\u201d (vezi anexele)<\/p>\n<p>Pai zice ca pitonul se compune din ureche si din lama . Am mai scris pe acest blog despre faptul ca (dupa standardele existente pe plan mondial), ceea ce e FIXAT definitiv intr-un perete (nu e DEMONTABIL) face parte DIN PERETE !!! si NU poate avea nici un fel de standard aparte !!!(pentru ca dispare ca entitate dupa fixarea\u00a0 NEDEMONTABILA).\u00a0 Producatorul de pitoane incearca o struto-camila, vorbind despre eforturile pe care le suporta\u2026..URECHEA pitonulu (!?!).\u00a0 Cat despre lama\u2026 zice niste chestii\u2026.amuzante (privite riguros inginereste).<\/p>\n<p>De exemplu, spune ca pentru testare, lama se fixeaza intr-o menghina cu falci asimetrice ce se muleaza perfect pe profilul de lama, si se strange hidraulic pentru o blocare ferma\u2026. Daca nici asa blocarea nu e suficient de ferma\u2026 testarea permite ca prin orificiile din falci, SA SE DEA GAURI PRIN PITON SI SA SE BLOCHEZE LAMA CU NISTE STIFTURI (ce traverseaza si falcile menghinei si lama pitonului !?!?!?!?!).<\/p>\n<p>Pai unde, si in ce fisura, realizi prin simpla batere a pitonului o astfel de blocare ????? (blocare care sa faca ca cele 2,5 tone din standardul urechii sa nu smulga pitonul din fisura)\u2026.<\/p>\n<p>Personal n-am vazut ureche de piton (valid) rupta, dar pitoane bine \u201cbatute\u201d, si care au \u201ciesit\u201d\u2026.am si \u201ctrait\u201d cateva\u2026 Ce sa mai zic de tehnica straveche si larg raspandita in marii pereti (ADEVARATUL ALPINISM ORIGINAL), cand <strong>\u201ccapul\u201d \u201cbate\u201d pitoanele, iar \u201csecundul\u201d le \u201cscoate\u201d<\/strong> (ce facem cu \u201cstifturile\u201d trecute prin gaurile din lama , cum zice la standard ?).<\/p>\n<p>Deci, mai mult decat evident, punctul slab e in fisura (undeva unde piatra nu o scanezi cu ecograful, ci zice chiar si producatorul ca \u201co <em>apreciezi<\/em> din experienta, ca bun alpinist\u201d !!!!!!-sic!-)<\/p>\n<p>Asadar, tot ce reuseste sa ne da cu standardul in cap producatorul, e cat tine \u201curechea pitonului\u201d,\u00a0 si apoi, bezna totala despre lama batuta in fisura stancii . Mai are rost sa pomenim de tehnica asigurarilor mobile din alpinism (pene\/nuci\/frenduri) ? DE FAPT :<strong> pitoanele clasice sunt considerate MIJLOACE DE ASIGURARE MOBILE<\/strong> (unde nu raspunde nimeni de cum sunt fixate acestea in perete !!!). Adica acolo unde \u201cexperienta de bun alpinist\u201d bate orice standard, iar daca nu ai aceasta experienta, mori cu standardul in mana\u2026 Sa mai adaug eu, ca asta e de fapt <em>cea mai ecologica metoda de ascensiune<\/em> pe munte (fara tone de metal infipte artificial in munte cu masinarii generatoare de zgomot si vibratii ! ) !&#8230; Oare ce zic cei &#8222;cu ariile protejate&#8221; despre aceste aspecte? Dar depre faptul ca multe din \u201cbijuteriile \u201c infipte in munte sunt cadmiate anticoroziv (iar cadmiul, plumbul, mercurul, azbestul sunt prohibite in natura)?&#8230;.(forma fara fond).<\/p>\n<p>Am mai spus-o pe acest blog : MUNTELE NU ESTE STANDARDIZABIL !<\/p>\n<p>Mai mult, cireasa de pe tort !!!<\/p>\n<p>Mai \u00a0zice producatorul de pitoane, ca daca s-a cazut in piton, ACESTA TREBUIE NEAPARAT SCHIMBAT !?!?!?!?!?&#8230;<\/p>\n<p>Apai chiar nu am auzit ca un alpinist, sa memorize potonul si sa intre 10 lungimi sa schimbe un piton in care a cazut (ca sa nu zic ca in gaura aia nu stiu daca acelasi tip de pton sta tot asa, iar daca schimbi gaura\/fisura\/locul, practic ai modificat traseul\u2026\u2026\u2026)<\/p>\n<p>E trag o singura concluzie : am ajuns mai catolici decat papa, NU GANDIM (doar recitam versete din \u201cCoran\u201d) si nu avem o privire de ansamblu asupra fenomenului !<\/p>\n<p>SI (mai ales !), TOATA LUMEA FUGE DE RESPONSABILITATE si se acopera cu hartii si documente irelevante (precum avocatii prin procese, cara ajung sa uite total de personajele judecate si doar se bat in virgule din sub-paragrafe disjuncte).<\/p>\n<p>Asta e REGRES, in nici un caz nu e PROGRES !<\/p>\n<p>E o frana pusa in fata\u00a0 initiativei alpine (si poate o anexa \u201cdezinteresata\u201d in slujba producatorilor de echipament de munte &#8230; asa cum se pare ca sunt medicii in slujba fabricantilor de medicamente)!<\/p>\n<p>Eu nu pot accepta o astfel de abordare total ilogica, neargumentata tehnic (si total \u201cnevinovata\/dezinteresata\u201d)\u2026<\/p>\n<p><strong>PS :<\/strong><\/p>\n<p>Am uitat sa mai subliniez un fapt : de cand lumea si pamantul, in alpinism (nu in escalada !) se mai si <em>moare<\/em>\u2026<\/p>\n<p>Chestia asta, NU E SPORT \u00a0! ! !<\/p>\n<p>E un <strong><em>risc asumat<\/em> <\/strong>! \u2026 Nu esti in stare de asta, te apuci de sah, de ping-pong, de navomodelism, de ce vrei tu (de escalada de exemplu), sau comentezi cat vrei \u00a0(ca e democratie), dar NU dai <em>verdicte<\/em> ilogice si aberant-tehnice, acoperite cu documente ce nu stau in picioare (la o analiza serioasa)\u2026.<\/p>\n<p>anexe :<\/p>\n<p><a href=\"https:\/\/adrian.cassiomontana.org\/wp-content\/uploads\/2019\/07\/3250-1531989519.pdf\">3250-1531989519<\/a><\/p>\n<p><a href=\"https:\/\/adrian.cassiomontana.org\/wp-content\/uploads\/2019\/07\/BS_EN_569_2007.pdf\">BS_EN_569_2007<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Pitoanele clasice (de fisura) au fost baza istoriei alpinismului (nu vorbesc de escalada). Datorita acestei istorii imense, nu prea are niumeni cutajul (tupeul) sa se atinga de ele, cu toata evolutia industriala (si comerciala) a producatorilor de echipamente de munte.&hellip; <a href=\"https:\/\/adrian.cassiomontana.org\/index.php\/2019\/07\/01\/despre-urcherea-pitoanelor-clasice-de-fisura\/\" class=\"more-link\">Continue Reading <span class=\"meta-nav\">&rarr;<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":619,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[25,100],"tags":[8,35,114,112],"class_list":["post-618","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-proceduri","category-testare-echipamente","tag-siguranta","tag-standarde","tag-testare-pitoane","tag-top-escalada"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/adrian.cassiomontana.org\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/618","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/adrian.cassiomontana.org\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/adrian.cassiomontana.org\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/adrian.cassiomontana.org\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/adrian.cassiomontana.org\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=618"}],"version-history":[{"count":6,"href":"https:\/\/adrian.cassiomontana.org\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/618\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":636,"href":"https:\/\/adrian.cassiomontana.org\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/618\/revisions\/636"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/adrian.cassiomontana.org\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media\/619"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/adrian.cassiomontana.org\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=618"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/adrian.cassiomontana.org\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=618"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/adrian.cassiomontana.org\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=618"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}