{"id":806,"date":"2026-06-20T08:03:57","date_gmt":"2026-06-20T08:03:57","guid":{"rendered":"https:\/\/adrian.cassiomontana.org\/?p=806"},"modified":"2026-06-20T10:42:22","modified_gmt":"2026-06-20T10:42:22","slug":"inginerii-alpine","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/adrian.cassiomontana.org\/index.php\/2026\/06\/20\/inginerii-alpine\/","title":{"rendered":"Inginerii Alpine"},"content":{"rendered":"

Curs de alfabetizare a analfabetilor functionali tehnic din alpinism.<\/em><\/strong><\/p>\n

Definitie pentru \u201canalfabet functional tehnic din alpinism\u201d (AFTA) :<\/p>\n

<<Individ care este limitat la stadiul de \u201ccititor de etichete\u201d, si care, nici macar nu intelege ce citeste de pe eticheta produsului destinat alpinismului. In plus , individul isi asuma rolul de \u201cjustitiar\u201d atacand trasee amenajate altfel decat intelege el. Atacul poate fi declarativ, sau mai grav, chiar sa intervina fizic in traseele altora, intr-o asa zisa \u201ccorectie\u201d>>.\u00a0 Iata niste \u201cperle\u201d , plus cateva \u201cnedumeriri\u201d :<\/p>\n

    \n
  1. Piesele nu sunt \u201coriginale\u201d !?!?!?<\/li>\n<\/ol>\n

    Adica sunt contrafacute ? Precum sunt contrafacute hainele, gentile sau parfumurile? Asta ar fi daca un manufacturier de echipament, ar stanta pe produsele sale marca CAMP sau PETZL sau FIXE sau altele\u2026<\/p>\n

    Deci argumentare gresita si inadecvata.<\/p>\n

    \"\"<\/a><\/p>\n

      \n
    1. Piesele nu sunt \u201cstandard\u201d !?<\/li>\n<\/ol>\n

      Din nou gresit ! Pe vremurile comuniste in Romania exista STAS, in RDG era DIN, in URSS era GOST si toate aveau statut de \u201clege\u201d. Azi nu mai e asa! Exista standarde, DAR CARE STANDARDE NU SUNT LEGI ! (Spre deosebire de legi, standardele nu spun CINE le aplica, CINE le supravegheaza si CINE le SANCTIONEAZA).<\/p>\n

      Standardele sunt niste RECOMANDARI menite sa CONFERE INCREDERE CLIENTULUI (in produsul respectiv). Asta este definitia lor si\u00a0 nimic altceva !<\/p>\n

      2 a.\u00a0\u00a0\u00a0 Din punct de vedere legal, un beneficiar poate obliga constructorul, prin caietul de sarcini al CONTRACTULUI intre parti, sa respecte un standard anume (si poate urmari LEGAL asa ceva). Pai la traseele de alpinism, ar putea exista undeva o astfel de relatie contractuala ? Nu prea cred !<\/p>\n

      2b.\u00a0\u00a0\u00a0 Producatorii de echipament DECLARA PE PROPRIE RASPUNDERE (SIC!) ca respecta un standard sau altul. Cei seriosi\u00a0 isi fac si propriile lor teste (verificand pe produsele LOR ceea ce este stipulat in standard), \u201cchinezariile facute pe vapor\u201d nici macar atat. DAR ! In caz de litigiu\/reclamatie, declaratia respectiva oricum nu e o proba automata, si se ajunge la expertiza.<\/p>\n

      \"\"<\/a><\/p>\n

        \n
      1. Despre ancore ! Aici avem un joc foarte ambiguu (mai ales la UIAA care nici macar NU emite standarde -ci doar lasa voit impresia cum ca ar face asa ceva-).<\/li>\n<\/ol>\n

        O ancora se compune din: 1. Ureche; 2. Gujon; si 3. Stanca(peretele)\u2026 FUNCTIONAREA ANCOREI ESTE STRICT INLANTUITA intre aceste 3(trei) elemente constitutive !<\/p>\n

        3a.\u00a0\u00a0\u00a0 Ce se descrie foarte riguros in standarde , inclusiv pentru TESTARE, este URECHEA ancorei ! Pe ureche se stanteaza tot ce vrei si ce nu vrei. Urechea este evident LA VEDERE si din cauza asta, ACEST element (din cele trei) conteaza atat de definitoriu pentru AFTA !!!<\/p>\n

        3b.\u00a0\u00a0\u00a0 Pe gujon nu veti gasi stantat niciodata NIMIC ! Doar ca\u2026 se transfera „tacit” (si pur declarativ, nu si tehnic) specificatiile ce sunt mentionate pentru… ureche.<\/p>\n

        3c.\u00a0\u00a0\u00a0 La capitolul STANCA\u2026 bezna e totala !!! Marele UIAA face trimitere la\u2026\u201do marca de beton\u201d (SIC !) !?!?!? \u00a0Sa zicem ca un tip de stanca s-ar putea descrie astfel, dar, doar daca stanca ar fi OMOGENA ! INSA !… O testare intr-un loc din peretre, NU MAI E VALABILA cativa cm mai incolo !?!?! Si atunci ? PAUZA !!!<\/p>\n

        \"\"<\/a><\/p>\n

          \n
        1. Incercarcarile descrise in standarde sunt INCERCARI STATICE !!! (Cu exceptia testarii corzilor !). Desi ponderea solicitarilor elementelor de asigurare sunt DINAMICE (adica LA SOC !!!). De ce ?<\/li>\n<\/ol>\n

          Sa zicem ca, ar fi dintr-o forma de \u201ccomoditate\u201d. Dar poate totusi si din dorinta de eficientizare experimentala\u2026 \u00a0Cu exceptia corzilor, care prin definitie\u00a0 SE DEFORMEAZA FUNCTIONAL (sunt elastice), restul pieselor sunt rigide. La socuri mari (peste limita lor proiectata) se deformeaza si se rup. Testarea lor in regim dinamic ar fi insa foarte laborioasa (vezi testarea corzilor); si atunci… s-a recurs la o „echivalare” intre static si dinamic. Banuiesc ca e bine studiata echivalarea (caci studiu fizic direct si implicit, nu prea exista in teorie).<\/p>\n

            \n
          1. FACTORUL DE CADERE !!! Inca un elerment intrinsec \u201cdinamic\u201d, dar care este exprimat \u201cpalpabil\u201d in termeni definitorii ca si cum ar fi \u201cstatic\u201d\u2026<\/li>\n<\/ol>\n

            Factorul de cadere este foarte important, deoarece exprima SOCUL RESIMTIT LA OPRIREA UNEI CADERI. Retineti expresia \u201coprirea unei caderi\u201d. Deci apare NUMAI in acest caz !!! Cand oprirea este brusca, socul este mare; cand oprirea este lunga, socul scade corespunzator.<\/p>\n

            Daca pentru franare coarda disponibila este foarte scurta, socul este maxim. Daca\u00a0 coarda disponibila este lunga, socul scade cu cat creste lungimea corzii . De ce ? Pentru ca o coarda de 1m se alungeste poate cu 1 cm; spatiul ACESTA de franare este minuscul, franarea este BRUSCA, si implicit, socul este semnificativ. Daca coarda are 40 m, si se alungeste 3-4 m, la oprirea caderii, socul ajunge sa fie semnificativ redus.<\/p>\n

            Concret : cand PLECI DIN REGRUPARE, socul potential este maxim (factor de cadere 2). Pe masura ce parcurgi (cu asigurari) lungimea de coarda, factorul de cadere SCADE CONINUU, iar cand ai ajuns in urmatoarea regrupare, si ai regrupat, factorul de cadere se anuleaza (devine zero).<\/p>\n

            Factorului de cadere 2 (soc maxim in traseele de alpinism) ii corespunde un efort static echivalat de PESTE DOUA TONE !!! Adica daca pleci din regrupare 1m, si cazi inca 1 m sub regrupare (pana se intinde coarda)\u2026 \u201csimti\u201d de parca te-a lovit trenul (pe bune !). Iar daca ultima regrupare pusa pe traseu, e la 20 m de la plecare, si ratezi regruparea urmatoare, si cazi 40 m (inapoi in regruparea initiala), nu simti nicidecum un soc semnificativ ! (totul e sa nu \u201cagati\u201d nimic in timpul zborului)\u2026<\/p>\n

            Pare ciudat\u2026<\/p>\n

            DAR : Nu conteaza CAT CAZI ! Conteaza IN CATA COARDA CAZI !!!<\/p>\n

            \"\"<\/a><\/p>\n

             <\/p>\n

            Asta a fost \u201cteoria\u201d cursului expus aici. Sa vedem in continuare cum ar fi un seminar in care se aplica cele invatate la curs.<\/p>\n

            DECI :<\/p>\n

            A. – Care e diferenta intre \u201ctop\u201d si \u201cregrupare\u201d ?<\/p>\n

            Diferenta e data de FACTORUL DE CADERE !<\/p>\n

            La dispozitivul \u201cregrupare\u201d (adica dispozitivul fixat intre 2 lungimi distincte de traseu,) factorul de cadere suportat de acest dispozitiv, este cel mai mare posibil : respectiv 2 \u00bd TONE !\u00a0 Pe cand la dispozitivul \u201ctop\u201d (adica dispozitivul fixat la finalul escaladei) factorul de cadere este ZERO (sa zicem 100 kg, cam cat ar fi greutatea atarnata a alpinistului in rapel !).<\/p>\n

            Pe cale de consecinta, e suficient pentru constructia unui top chiar si \u201cun lant de caine\u201d (am citat un vajnic AFTA) !? Deci, oricum, o constructie MULT mai putin robusta!<\/p>\n

            De ce nu fac astfel si constructorii de dispozitive alpine (cum am facut eu pentru TRASEELE MELE de escalada)? Simplu ! Pentru ca vor sa se asigure ca nu vine un AFTA din asta (!!!), si ALEGE GRESIT, un top pe post de regrupare. Si atunci, au preferat sa puna lant de 2 \u00bd tone… SI la top… (o clasica masura \u201cantiprost\u201d)\u2026<\/p>\n

            \"\"<\/a><\/p>\n

            \"\"<\/a><\/p>\n

            Masura respectiva, o intalnim aplicata si intr-o alta situatie (dar in plus, si cu ceva argumente suplimentare\u00a0\u00a0 \u2013 situatie expusa in continuare-).<\/p>\n

            B. – De ce toate gujoanele sunt identice dimensional, in peretele unui traseu ?<\/p>\n

            Cum am vazut, factorul ce cadere scade pe masura ce avansezi in lungimea de coarda amenajata. Pe vremuri (caci exista alpinism si inaintea gujoanelor !!!), era regula ca primele 2 pitoane, la plecarea din regrupare, sa fie cat se poate de solide, dupa care, se puteau pune si pitoane mai \u201cfirave\u201d\u2026 iar spre final de lungime, \u201clame\u201d si \u201clamute\u201d… (sau chiar NIMIC pe ultimii metri din lungimea respectiva !!).<\/p>\n

            Ce ar insemna asta azi ? Pai\u2026 ca plecam din regrupare cu gujoane de 12\u2026 mai sus punem de 10\u2026 si mai sus de 8\u2026 iar la final de 6\u2026! CA SIGURANTA CHIAR E OK !!! Doar ca nu e practic ! (diferite gujoane, diferite burghie, diferite chei\u2026); asa ca, toata lumea a trecut la a utiliza gujoane identice pe toata lungimea (fara niciun calcul \u00a0\u201cdescrescendo\u201d de rezistenta materialelor\u2026).<\/p>\n

            Dar daca cineva si-ar face un traseu (asa, de amorul artei) cu gujoane in \u201cdescrescendo\u201d\u2026 (!?)\u2026 CARE AR FI PROBLEMA de siguranta ??? Dar precis ca AFTA,\u00a0 ar face o revolta abisala (asa, fara argumente ingineresti !).<\/p>\n

            C. – Daca eu fac niste produse (cum am facut)\u2026 EXACT CA ORICE PRODUCATOR !!!!…<\/p>\n

            Le mai si testez in laboratorul de forte (cum am facut mereu)\u2026 si imi asum rezultatele testarilor\u2026\u00a0 in plus : LE FOLOSESC CU CAP, DOAR\u00a0 IN TRASEELE MELE (NU LE VAND !)\u2026<\/p>\n

            Ei bine, in aceasta situatie intreb :<\/p>\n

            Cu ce drept\u00a0 AFTA intra cu flexul in traseele mele ca sa le modifice in mod \u201csalvator\u201d ?<\/p>\n

            Pe cine salveaza ? Pe alti AFTA de prostia lor ???<\/p>\n

             <\/p>\n

            PS 1 :<\/p>\n

            Recent am folosit niste produse germane de echipat trasee alpine, pe care NU E STANTAT NIMIC !!!!!!!! (producatorul explica pe net caracteristicile produselor , apoi ce isi asuma, si PUNCT!)\u2026<\/p>\n

            PS 2 :<\/p>\n

            Recent a fost o mare valva internationala despre starea proasta a traseelor din Kalimnos (Grecia) , stare care a dus la accidente grave. La o cercetare mai atenta s-a constatat ca NU A FOST NICIIDECUM VORBA DE URECHI ! (\u201cfebletea\u201d AFTA).\u00a0 A fost vorba DE GUJOANE (ori sectionate, ori miscate\/slabite)\u2026 \u00a0ADICA EXACT ceea ce NEGLIJEAZA cu nonsalanta orice AFTA, in acest LANT UNITAR de 3 componente, numit ANCORA !?!?!!!<\/p>\n

            PS 3 :<\/p>\n

            In fotografie se vede o bucla \u201coriginala-STAS\u201d supusa de mine unui FACTOR DE CADERE 4 (patru!)\u2026\u2026.. (dinamic, nu static !… adica, ceva ce nu prea stiu daca face UIAA !?!?)\u2026 \u00a0pacat ca nu ati auzit si sunetul generat la ruperea buclelor\u2026 (un veritabil foc de pistol)!<\/p>\n

            \"\"<\/a><\/p>\n

            PS 4 :<\/p>\n

            Tema pentru data viitoare :<\/p>\n

            a. – De ce singurele ancore cu EN, cu UIAA absolut definit, cert si asumat , sunt \u2026 doar ancorele DEMONTABILE ?<\/p>\n

            \"\"<\/a><\/p>\n

            b. – Cum stipuleaza marele UIAA ca se fixeaza pitoanele clasice pentru a fi testate la smulgere axiala (lasam deocamdata fixarea asigurarilor mobile pe standul de testare)\u2026 si de ce se face vorbire\u00a0 (mereu si mereu) doar de \u201ctrasul de urechi\u201d?<\/p>\n

            Si multe altele („amanunte” care scapa la o privire SUPERFICIALA)…..<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

            Curs de alfabetizare a analfabetilor functionali tehnic din alpinism. Definitie pentru \u201canalfabet functional tehnic din alpinism\u201d (AFTA) : <<Individ care este limitat la stadiul de \u201ccititor de etichete\u201d, si care, nici macar nu intelege ce citeste de pe eticheta produsului… Continue Reading →<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":566,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[100],"tags":[173,30,117,174,116],"class_list":["post-806","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-testare-echipamente","tag-ancore","tag-factor-de-cadere","tag-regrupare","tag-standarde-alpine","tag-top"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/adrian.cassiomontana.org\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/806","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/adrian.cassiomontana.org\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/adrian.cassiomontana.org\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/adrian.cassiomontana.org\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/adrian.cassiomontana.org\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=806"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/adrian.cassiomontana.org\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/806\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":810,"href":"https:\/\/adrian.cassiomontana.org\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/806\/revisions\/810"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/adrian.cassiomontana.org\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media\/566"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/adrian.cassiomontana.org\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=806"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/adrian.cassiomontana.org\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=806"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/adrian.cassiomontana.org\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=806"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}