Inconstienta de pe traseele de Via Ferrata

Incepe sezonul, iar pe la noi se manifesta un interes crescut pentru traseele de Via Ferrata.

Ca batran “lup de… munte”,  as vrea sa semnalez un lucru (si consecintele ce decurg de aici).

Daca la alpinism (si la escalada), factorul de cadere este (fizic realizabil) cel mult 2, la via ferrata e muuult mai mare (am gasit articole ce mentioneaza factor 10 –zece- !!!). DECI, MULT MAI PERICULOS !!!

Ce este acest factor de cadere, nu e asa greu de inteles (am mai scris despre el). Pe scurt, acest factor exprima SOCUL preluat de echipament si de catarator la opritea unei caderi (in mod elastic).

Regulile de montare a asigurarilor in catararea pe stanca cer ca acestea sa fie astfel dispuse incat sa nu se depaseasca factor 1 (UNU). La factor 1, socul resimtit de corpul uman este de aproximativ echivalent cu 800 (opt sute) kg. Peste aceasta limita pot aparea leziunile interne (rupturi de splina, de ficat, de oase)….

Faceti o banala regula de 3 simpla si vedeti ce obtineti la factor 10 (e un calcul aproximativ, dar veti realiza faptul ca “va jucati” cu cateva TONE !!!).

Cum limitam acest soc la via ferrata ? Prin ABSORBITORUL DE SOC (“amortizorul”) montat ca un airbeg intre ham si cablul de asigurare. Acesta SE ALUNGESTE (la unele constructii chiar la 4 m !). Cu cat se alungeste mai mult, cu atat socul este mai mic. Exact ca diferenta de a sari de la etaj pe beton sau intr-o plasa elastica (cu cat palasa e mai elastica, se alungeste mai mult, si, cu atat aterizarea e mai usoara).

Sa revenim.

Am urmarit si statisticile accidentelor de via ferrata din Italia, Austria, Germania, Franta, Elvetia (cate am gasit).

• Cauza nr.1 :  LONJELE DE ASIGURARE
• Cauza nr.2 : CARABINIERELE DE PE CABLU
• Cauza nr.3 : NEPURTAREA CASTII (cazul asta nu-l mai detaliem)

Sa le luam pe rand :

1. LONJELE ; aici avem doua subcazuri

a.Lonje simple fara amortizor. Socul este atat de mare incat bucla de chinga se reteaza instant, asa cum puteti vedea in filmuletul acesta: https://www.youtube.com/watch?v=Z7Y2WgtnemY.

b.Lonje vechi refolosite

Tot in filmul de mai sus puteti observa ca amortizorul (ca si airbegul) este de UNICA FOLOSINTA ! dar, in statistica accidentelor s-a constatat ca unii le-au refolosit prin tot felul de improvizatii (si au platit)

2. CARABINIERELE : si aici avem doua subcazuri                                                                                                                   a.Carabiniere uzate

Prin frecarea de cablul de otel (mai ales daca riscati  sa va dati cu ele -FARA SCRIPETE- si pe tiroliana) suporta reduceri de sectiune periculoase ( reducand rezistenta acestora la soc).

b.Carabiniere periculos (nepermis) solicitate

In orice prospect de carabiniera scrie clar ca solicitarea acestora trebuie sa fie doar pe axa longitudinala, si, NU se accepta nici o indoire/curbare a corpului carabinierei. (Carabinierele, fiind forjate in matrita, au o structura cristalina care le face “casante” la o astfel de solicitare).

Ce putem concluziona ?

*Nu am intalnit in statistici probleme cu hamul sau cu conexiunea lonjelor la ham (desi e vorba de acelasi soc). Deasemenea nu sunt mentionate cazuri de deteriorare a traseului (rupere de cablu sau de….ANCORE)…probabil se mai SI intretin periodic traseele (dar eu zic ca aceste elemente sun clar SUPRADIMENSIONATE supra-acoperitor).

*Am vazut multi inconstienti mergand doar cu 2 lonje (fara amortizor). Sper sa se uite la filmulet… MAI BINE MERGETI FARA NIMIC ! (carati inutil “materialul”). Sau daca tot sunteti pusi pe prostii, NU ASIGURATI IN CABLU !!! … asigurati IN TREPTE !!! treapta cu treapta (la noi treptele sunt suficient de dese !). Factorul de cadere scade foarte , foarte mult (adica, faceti o prostie mai mica…) .

*Macar ghizii de via ferata sa aiba echipament de salvare pentru scoatere din puncte dificile (sau dupa cadere !!!)… insa ma tem ca…. (si sa existe o procedura de salvare insusita !). Iar solitarii (cu scaun la cap)  sa aiba la ei echipament  DE REZERVA !….altfel ce fac dupa cadere ?…. pentru ca lonjele nu se pot reutiliza (pentru a iesi din traseu ) !!!

*Nu folositi carabinierele de via ferrata pentru tiroliene ! Examinati periodic starea lor.

*Traseele la noi sunt in general destul de scurte. Astfel ca distanta intre ancore poate fi redusa aproape ca la escalada, la 2 – 2,5 m (fata de 4-5 m cat se uziteaza)…. socul caderii scade ceva, PLUUUS… aranjarea cablului pe perete permite gasirea de solutii FRACTIONATE mai bune, care sa evite solicitarea periculoasa a carabinierelor de pe cablu. (Mai exista si dispozitive ajutatoare, tehnici suplimentare… alte artificii de amenajator de trasee – fractionarea verticalelor lungi de ex.-). In peretii nostrii (mai mici si mai framantati) aceste solutii nu sunt dificil de aplicat si sunt eficiente.

Dar, mai ales , un picut de “cugetare” (vorba ardeleanului).

PS : In cazul prezentat in filmulet estimez un factor de cadere 5, respectiv un soc de aproximativ 3 tone ! (daca in locul butucului era un om, „butucul” inconstient era „rumegus” sau „surcele”, chiar daca nu ceda echipamentul !)

PS 2 : am cerut unui inginer constructor (autorizat) sa-m faca un calcul (iata-l atasat)

verificarea practica in teren : am aproape 100 kg ai am atarnat in scarita de un fier beton de 12 mm ce iesea din perete 10 mm si…. nici nu s-a clintit (nici un micron cand am hatanat in el)…concluzia mea (de inginer de alta specialitate) e ca formulele astea sunt pentru o incarcare PERMANENTA (pe zeci de ani) si care sa reziste la CUTREMURE (la tunami, la eruptii vulcanice, la uragane….) deci coeficientul de siguranta e cel putin 10 (si mai mult)…si calculul nu e edificator pentru ancore de via ferrata.

PS 3. : ne propunem sa filmam si noi un experiment cu un bloc de beton de 80 kg aruncat 3 m (cu si fara amortizor) intr-o ancora de 12 mm si cu brat de 8 cm…(sa vedem ce iese)… teoria ca teoria , sa vedem ce zice practica…

nota : LA ESCALADA CAZI PUTIN IN COARDA MULTA, PE CAND LA VIA FERRATA E INVERS : CAZI MULT IN COARDA PUTINA (asta e diferenta si de aici socurile diferite).

PS 4. : am vazut unele reactii pe FB si cred ca ar trebui sa subliniez un aspect : in filmuletul prezentat, desfasurarea fenomenului este identica (CU sau FARA amortizor !!!) pana la momentul in care carabiniera tamponeaza ancora si lonja este intinsa (inca)FARA SOC ! ; din acest moment, pentru cele doua cazuri fenomenele decurg total diferit in continuare. Foarte important : SOCUL (si FACTORUL DE CADERE !!!) sunt  I D E N T I C E  ! in cele doua cazuri ; mai departe insa fenomenele se despart :

1. daca am amortizor, prin intindera amortizorului este absorbit aproape tot socul (ramanand o valoare reziduala suportabila)
2. daca nu am amortizor, „in secunda 2” lonja este rupta „instant”…. (simplu… cum incercam paralela cu saritul de la etaj pe beton sau pe o plasa elastica)

Please follow and like us: